Din ciclul "Ne vor morti pe toti"

Dupa ce ne-au bagat pe gat Codex Alimentarius, 

UE se îndoieşte că mierea, morcovii, vinetele şi fructele ajută sănătatea. 

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a decis că iaurtul n-ar fi destul de bun în menţinerea sănătăţii, după ce, până acum, din miile de alimente evaluate, n-a trecut niciunul testul. Au "picat" până şi plantele medicinale, mierea sau vinetele. Motivul: EFSA testează alimentele ca şi cum ar fi medicamente.

După ce a decis că mierea şi morcovul n-ar fi suficient de bune pentru menţinerea sănătăţii, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a respins acum şi iaurtul, cum că nici acesta n-ar ajuta prea mult sănătatea. 

Prof. Mencinicopschi: "Viitorul omenirii ar putea fi acela că vom mânca medicamente"

"EFSA a mai respins, în timp, şi vinetele, toţi antioxidanţii din fructe şi legume, probioticele şi toate plantele medicinale, deşi se ştie că, mii de ani, omul cu astea a trăit", a declarat pentrugândul prof. univ. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).  "alimentul nu este o substanţă chimică pură, ci e de o complexitate formidabilă". În plus, nutrienţii interacţionează cu metabolismul consumatorului.

Astfel, fără avizul EFSA, solicitanţii din industria alimentară nu pot să scrie pe etichetă cum anume ajută sănătatea produsul alimentar respectiv. De exemplu, un producător de suc de morcovi nu poate pune pe etichetă că produsul său poate avea rol în menţinerea vederii, fiindcă EFSA a stabilit că nu i-au fost prezentate dovezi suficiente. Diferenţa juridică între un aliment şi un medicament este aceea că pe aliment nu poţi scrie că previne, vindecă şi tratează.

"Astfel, viitorul omenirii ar putea fi acela că vom mânca medicamente. Acum s-a dat o lovitură producătorilor de alimente sănătoase. EFSA a recunoscut că nu are competenţe în a analiza alimentele. Pe termen lung, ideea este următoarea: de ce să mai cumpărăm usturoi, când există extractul de usturoi gelule? Ei bine, nu au acelaşi efect pentru sănătate. Cu cât purificăm mai mult un produs, cu atât el îşi va pierde mai mult din valoarea nutriţională. A nu se înţelege că încerc să minimizez rolul medicamentelor", a mai explicat profesorul Mencinicopschi. În ceea ce priveşte consumul produselor de sinteză, el a făcut o paralelă: 60 de miligrame de vitamina C din măr îşi face treaba mult mai bine decât 1.000 de grame de vitamina C de sinteză.

"Probabil că se urmăreşte ca hrana să fie înlocuită cu produse procesate de tipul medicamentelor. Dar să nu uităm cu ce se hrăneau oamenii din Paleolitic, căci de atunci omenirea nu s-a schimbat genetic", mai spune directorul ICA.

sursa