La inceputul secolului XX, piata drogurilor din SUA era in cea mai mare parte nereglementata. Medicamentele, care adesea contineau derivate de heroina sau cocaina, puteau fi achizitionate fara reteta si fara a exista o preocupare pentru informarea cetatenilor cu privire la efectele adverse. In acele vremuri, responsabilitatea pentru evaluarea calitatii produselor era exclusiv in mana cumparatorului, iar meticulozitatea din acest punct de vedere putea face diferenta dintre viata si moarte.
Prima lege americana care restrictiona folosirea si distribuirea anumitor droguri a fost “Harrison Narcotics Tax Act”, emisa in 1914, care reglementa si punea taxe pe productia, importul si distribuirea de opiacee. In 1937, la sapte ani dupa infiintarea Biroului Federal pentru Narcotice, apare Marijuana Tax Act, care scoate in afara legii consumul recreational de marijuana, popular in special in comunitatile de sud-americani din Statele Unite, si impune taxe celorlalte categorii de consumatori (industriali sau in scopuri medicale).
Cel care a initiat adevaratul “razboi impotriva drogurilor” a fost Richard Nixonin timpul campaniei electorale pentru al doilea mandat la presedintia Statelor Unite, care considera consumul de droguri “inamicul public numarul 1”. La momentul respectiv se estima ca 1,3% din populatia Statelor Unite era dependenta de droguri.
Cum au evoluat lucrurile de atunci? Ne-a demonstrat Jack Cole, fost politist sub acoperire in cadrul Biroului Narcotice New Jersey, in cadrul conferintei Why Legalize, care a avut loc joi la Facultatea de Sociologie din cadrul Universitatii Bucuresti.
In 1999, consumatorii de heroina plateau de patru ori mai putin pentru o doza de heroina de aproape 11 ori mai pura decat heroina care putea fi cumparata de pe strada in 1979. In anul 2000, heroina vanduta pe strazile din New Jersey sau Philadelphia ajunsese la o puritate de aproape 70%, de la 1,5% in 1970 (sursa: Drug Enforcement Administration Domestic Monitor Program). Din acest motiv, consumatorii de heroina sunt de patru ori mai predispusi la supradoza acum decat in 1979.
Intre 1972 si 2005 numarul angajatilor din cadrul Drug Enforcement Administration s-a marit de patru ori, iar fondurile puse la dispozitia acestei institutii au crescut de 34 de ori, de la 65 de milioane de dolari in 1972, la peste 2,1 miliarde in 2006.
1,9 milioane de americani sunt arestati anual pentru infractiuni non-violente care implica drogurile, mai mult decat populatia statului New Mexico. 44% din acestia au fost inchisi doar pentru posesie de marijuana. “Mai mult de o mie din acesti oameni au fost arestati ca rezultat al muncii mele de politist sub acoperire”, povesteste Jack Cole. “Nu va pot spune cu exactitate cati dintre acesti tineri ar fi putut duce o viata productiva daca n-as fi intervenit eu, dar imi imaginez ca numarul este enorm. Poti depasi o dependenta, dar nu poti trece peste o condamnare. O condamnare te urmareste toata viata ca un nor negru”.
In plus, numarul enorm de arestari pentru infractiuni non-violente care implica drogurile duce la o problema a suprapopularii penitenciarelor americane. Solutia este eliberarea conditionata a unora dintre infractorii tinuti in spatele gratiilor. Deoarece persoanele arestate pentru posesie sau consum primesc pedeapsa minima, de cele mai multe ori beneficiaza de aceasta eliberare conditionata persoane acuzate de violenta, crime sau violuri, crescand astfel pericolul pe strazi.
Intre 1991 si 2002 numarul de consumatori de marijuana in randul elevilor de toate nivelurile a crescut (Monitoring the Future, 2002):
cu 30% in randul elevilor de clasa a XII-a;
cu 65% in randul elevilor de clasa a X-a;
cu 88% in randul elevilor de clasa a VIII-a.
Un studiu realizat in 2002 de Centrul National pentru Dependente si Abuz de Substante din cadrul Universitatii Columbia (National Center on Addiction and Substance Abuse) a aratat ca elevilor americani li se pare mai usor sa cumpere marijuana decat bauturi alcoolice sau tigari. De ce? Pentru ca tigarile si bauturile alcoolice, desi intra si ele in categoria drogurilor, sunt legale si, ca urmare, consumul poate fi reglementat. Astfel, de fiecare data cand cineva ajunge la un magazin sa cumpere astfel de produse trebuie sa poata demonstra ca a depasit varsta majoratului. Nu la fel stau lucrurile pe strada. Nici un dealer nu isi intreaba cumparatorii ce varsta au, astfel minorilor le e mai usor sa cumpere droguri ilegale de pe strada.
Anual, oamenii cheltuie peste 500 de miliarde de dolari pe droguri ilegale, ceea ce ar reprezenta 8% din suma rezultata din comertul global, sau echivalentul tranzactiilor mondiale anuale din industria textila. Exista insa o diferenta: comerciantii din industria textila castiga efectiv doar un mic procent din aceste sume, in timp ce vanzatorii de droguri se aleg cu toti banii.
Se estimeaza ca in 1914, cand a inceput sa fie reglementat comertul si consumul de droguri, 1,3% din americani erau dependenti de aceste substante. 56 de ani mai tarziu, cand SUA a decis sa porneasca razboiul impotriva drogurilor, procentul de persoane dependente era tot de 1,3%. Dupa alte patru decade, timp in care s-au cheltuit miliarde de dolari si s-au facut peste 40 de milioane de arestari pentru infractiuni non-violente care implica drogurile, procentul dependentilor a ramas de 1,3% din populatia totala a SUA.
De ce legalizarea tuturor drogurilor ar putea functiona
Daca drogurile ar fi legale nu s-ar droga toata lumea?
In Olanda, unde comertul si consumul de marijuana este dezincriminat din 1976, studiile arata ca 28% din elevii de clasa a X-a au incercat acest drog. In SUA, stat care practica politica de “toleranta 0” fata de droguri, procentul elevilor de clasa a X-a care au incercat marijuana este de 41%. Explicatia acestor cifre vine de la ministrul olandez al sanatatii, care declara ca: “in Olanda am reusit sa facem marijuana plictisitoare”.
Rationamentul poate continua: atata timp cat marijuana poate fi cumparata legal din magazine, tinerii nu mai sunt nevoiti sa apeleze la vanzatorii de pe strada, care sunt mai degraba interesati sa vanda droguri puternice precum heroina, cocaina sau metamfetamine. Prin urmare, consumul de droguri tari in Olanda este procentual de patru ori mai scazut decat in Statele Unite.
Portugalia a dezincriminat posesia si consumul oricarui tip de droguri in 2001. In ciuda ingrijorarii unora, care credeau ca aceasta masura va duce la o invazie de turisti veniti cu scopul de a consuma liber, Institutul Cato a publicat in 2009 unstudiu care demonstreaza beneficiile acestei politici, care priveste consumul de droguri din perspectiva medicala, nu din perspectiva penala.
Concluziile studiului Cato
Raportul arata ca intre 2001 si 2006 rata consumului oricarui drog ilegal in randul elevilor de clasa a IX-a a scazut de la 14,1% la 10,6%. In acelasi timp a scazut si rata consumului in randul elevilor mai mari. Consumul de heroina in randul adolescentilor cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani a scazut de la 2,5% la 1,8%. Numarul de noi infectari cu HIV in randul consumatorilor de droguri a scazut cu 17 procente intre 1999 si 2003, iar numarul deceselor asociate cu consumul de heroina si droguri similare a scazut la jumatate. Explicatia vine din faptul ca dezincriminand consumul a disparut si teama consumatorilor de a se adresa institutiilor sanitare atunci cand e vorba de o supradoza. In acelasi timp, numarul de persoane aflate sub tratament pentru dependenta de droguri a crescut de la 6.040 la 14.877.
sursa
Prima lege americana care restrictiona folosirea si distribuirea anumitor droguri a fost “Harrison Narcotics Tax Act”, emisa in 1914, care reglementa si punea taxe pe productia, importul si distribuirea de opiacee. In 1937, la sapte ani dupa infiintarea Biroului Federal pentru Narcotice, apare Marijuana Tax Act, care scoate in afara legii consumul recreational de marijuana, popular in special in comunitatile de sud-americani din Statele Unite, si impune taxe celorlalte categorii de consumatori (industriali sau in scopuri medicale).
Cel care a initiat adevaratul “razboi impotriva drogurilor” a fost Richard Nixonin timpul campaniei electorale pentru al doilea mandat la presedintia Statelor Unite, care considera consumul de droguri “inamicul public numarul 1”. La momentul respectiv se estima ca 1,3% din populatia Statelor Unite era dependenta de droguri.
Cum au evoluat lucrurile de atunci? Ne-a demonstrat Jack Cole, fost politist sub acoperire in cadrul Biroului Narcotice New Jersey, in cadrul conferintei Why Legalize, care a avut loc joi la Facultatea de Sociologie din cadrul Universitatii Bucuresti.
In 1999, consumatorii de heroina plateau de patru ori mai putin pentru o doza de heroina de aproape 11 ori mai pura decat heroina care putea fi cumparata de pe strada in 1979. In anul 2000, heroina vanduta pe strazile din New Jersey sau Philadelphia ajunsese la o puritate de aproape 70%, de la 1,5% in 1970 (sursa: Drug Enforcement Administration Domestic Monitor Program). Din acest motiv, consumatorii de heroina sunt de patru ori mai predispusi la supradoza acum decat in 1979.
Intre 1972 si 2005 numarul angajatilor din cadrul Drug Enforcement Administration s-a marit de patru ori, iar fondurile puse la dispozitia acestei institutii au crescut de 34 de ori, de la 65 de milioane de dolari in 1972, la peste 2,1 miliarde in 2006.
1,9 milioane de americani sunt arestati anual pentru infractiuni non-violente care implica drogurile, mai mult decat populatia statului New Mexico. 44% din acestia au fost inchisi doar pentru posesie de marijuana. “Mai mult de o mie din acesti oameni au fost arestati ca rezultat al muncii mele de politist sub acoperire”, povesteste Jack Cole. “Nu va pot spune cu exactitate cati dintre acesti tineri ar fi putut duce o viata productiva daca n-as fi intervenit eu, dar imi imaginez ca numarul este enorm. Poti depasi o dependenta, dar nu poti trece peste o condamnare. O condamnare te urmareste toata viata ca un nor negru”.
In plus, numarul enorm de arestari pentru infractiuni non-violente care implica drogurile duce la o problema a suprapopularii penitenciarelor americane. Solutia este eliberarea conditionata a unora dintre infractorii tinuti in spatele gratiilor. Deoarece persoanele arestate pentru posesie sau consum primesc pedeapsa minima, de cele mai multe ori beneficiaza de aceasta eliberare conditionata persoane acuzate de violenta, crime sau violuri, crescand astfel pericolul pe strazi.
Intre 1991 si 2002 numarul de consumatori de marijuana in randul elevilor de toate nivelurile a crescut (Monitoring the Future, 2002):
cu 30% in randul elevilor de clasa a XII-a;
cu 65% in randul elevilor de clasa a X-a;
cu 88% in randul elevilor de clasa a VIII-a.
Un studiu realizat in 2002 de Centrul National pentru Dependente si Abuz de Substante din cadrul Universitatii Columbia (National Center on Addiction and Substance Abuse) a aratat ca elevilor americani li se pare mai usor sa cumpere marijuana decat bauturi alcoolice sau tigari. De ce? Pentru ca tigarile si bauturile alcoolice, desi intra si ele in categoria drogurilor, sunt legale si, ca urmare, consumul poate fi reglementat. Astfel, de fiecare data cand cineva ajunge la un magazin sa cumpere astfel de produse trebuie sa poata demonstra ca a depasit varsta majoratului. Nu la fel stau lucrurile pe strada. Nici un dealer nu isi intreaba cumparatorii ce varsta au, astfel minorilor le e mai usor sa cumpere droguri ilegale de pe strada.
Anual, oamenii cheltuie peste 500 de miliarde de dolari pe droguri ilegale, ceea ce ar reprezenta 8% din suma rezultata din comertul global, sau echivalentul tranzactiilor mondiale anuale din industria textila. Exista insa o diferenta: comerciantii din industria textila castiga efectiv doar un mic procent din aceste sume, in timp ce vanzatorii de droguri se aleg cu toti banii.
Se estimeaza ca in 1914, cand a inceput sa fie reglementat comertul si consumul de droguri, 1,3% din americani erau dependenti de aceste substante. 56 de ani mai tarziu, cand SUA a decis sa porneasca razboiul impotriva drogurilor, procentul de persoane dependente era tot de 1,3%. Dupa alte patru decade, timp in care s-au cheltuit miliarde de dolari si s-au facut peste 40 de milioane de arestari pentru infractiuni non-violente care implica drogurile, procentul dependentilor a ramas de 1,3% din populatia totala a SUA.
De ce legalizarea tuturor drogurilor ar putea functiona
Daca drogurile ar fi legale nu s-ar droga toata lumea?
In Olanda, unde comertul si consumul de marijuana este dezincriminat din 1976, studiile arata ca 28% din elevii de clasa a X-a au incercat acest drog. In SUA, stat care practica politica de “toleranta 0” fata de droguri, procentul elevilor de clasa a X-a care au incercat marijuana este de 41%. Explicatia acestor cifre vine de la ministrul olandez al sanatatii, care declara ca: “in Olanda am reusit sa facem marijuana plictisitoare”.
Rationamentul poate continua: atata timp cat marijuana poate fi cumparata legal din magazine, tinerii nu mai sunt nevoiti sa apeleze la vanzatorii de pe strada, care sunt mai degraba interesati sa vanda droguri puternice precum heroina, cocaina sau metamfetamine. Prin urmare, consumul de droguri tari in Olanda este procentual de patru ori mai scazut decat in Statele Unite.
Portugalia a dezincriminat posesia si consumul oricarui tip de droguri in 2001. In ciuda ingrijorarii unora, care credeau ca aceasta masura va duce la o invazie de turisti veniti cu scopul de a consuma liber, Institutul Cato a publicat in 2009 unstudiu care demonstreaza beneficiile acestei politici, care priveste consumul de droguri din perspectiva medicala, nu din perspectiva penala.
Concluziile studiului Cato
Raportul arata ca intre 2001 si 2006 rata consumului oricarui drog ilegal in randul elevilor de clasa a IX-a a scazut de la 14,1% la 10,6%. In acelasi timp a scazut si rata consumului in randul elevilor mai mari. Consumul de heroina in randul adolescentilor cu varste cuprinse intre 16 si 18 ani a scazut de la 2,5% la 1,8%. Numarul de noi infectari cu HIV in randul consumatorilor de droguri a scazut cu 17 procente intre 1999 si 2003, iar numarul deceselor asociate cu consumul de heroina si droguri similare a scazut la jumatate. Explicatia vine din faptul ca dezincriminand consumul a disparut si teama consumatorilor de a se adresa institutiilor sanitare atunci cand e vorba de o supradoza. In acelasi timp, numarul de persoane aflate sub tratament pentru dependenta de droguri a crescut de la 6.040 la 14.877.
sursa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu