Chavez, Basescu si Rosia Montana

Fiindca se discuta foarte mult in ultima perioada despre exploatarea aurului de la Rosia Montana,  tema adusa in prim plan cu insistenta de Basescu, care vrea cu tot dinadinsul sa cedeze aurul din Apuseni ununi off-shore dubios din Barbados , via Canada, ce si-au tras numele RMCG, hai sa vedem ce decizii se iau pe alte meleaguri cand e vorba de aur.

Iata-l deci pe Hugo Chavez, mult blamatul "dictator" (numit astfel de catre unchiul Sam, oligarhia corporatista americana, si slugoii lor), ca a luat decizia nationalizarii minelor de aur din tara sa:

 Presedintele Venezuelei a semnat marti, 24 august, 2011,  in cadrul unui Consiliu de ministri, un decret de lege ce prevede nationalizarea exploatarilor aurifere si a activitatilor conexe acestora. Hugo Chavez a asigurat ca acest demers “va consolida economia nationala.”

Conform Agentiei de Presa venezueleana, aceasta lege are drept scop reglementarea regimului minelor si a rezervelor de aur, precum si rezervarea in favoarea Statului a tuturor activitatilor afiliate utilizarii acestui metal.

In conformitate cu primul articol al legii, aceasta stabileste, de asemenea, crearea unor societati comerciale mixte, cu un control majoritar de stat pentru explorarea si exploatarea aurului “in scopul atenuarii efectelor severe ale modelului minier capitalist, caracterizat prin degradarea mediului, non-conformitatea cu amenajarea teritoriului, atentat asupra demnitatii si sanatatii minerilor si locuitorilor din comunitatile invecinate “.

Chávez a subliniat faptul ca “se urmareste conexiunea dintre activitatea de exploatare a rezervelor de aur si implementarea politicilor publice, care are ca rezultat bunastarea poporului, protectia mediului si dezvoltarea nationala.”

Sursa: www.intereconomia.com

Initiativa presedintelui venezuelean se inscrie intr-o campanie de nationalizare a sectoarelor de interes public, declansata in 1999. Acesta a trecut in proprietatea statului sectorul energetic si sistemele de telecomunicatii, a reformat sistemul de sanatate si a nationalizat uriasele zacaminte de petrol din bazinul raului Orinoco, dand astfel o grea lovitura mai multor companii multinationale care detineau dreptul de exploatare a titeiului din regiune. Zona de 55.000 de kilometri patrati adaposteste unul dintre cele mai bogate rezervoare de petrol de pe Pamant.

Un anarhist: Noah Chomsky

"Întregul sistem educaţional şi de pregătire profesională, este un filtru extrem de elaborat, care pur şi simplu elimină persoanele care sunt prea independente şi care sunt capabile să gândească şi care nu ştiu cum să accepte obedienţa, fiindcă sunt o ameninţare la adresa oricărei instituţii statale." Noah Chomsky


Lui Chomsky, un anarho-sindicalist şi militant neobosit de stânga, al cărei crez a fost expus strălucit în cartea Manufacturing Consent: The Political Economy of the Mass Media (1988), i s-a dedicat filmul  Noam Chomsky - Rebel Without A Pause, un postludiu revelator al farsei morbide organizate de americani în septembrie 2001 şi un preludiu uimitor de lucid şi vizionar al crimelor ce urmau a fi iniţiate începând cu luna martie, sub umbrela cinică a denumirii "Iraqi Freedom", de coaliţia sinistră condusă de tandemul Bush-Blair.

Filmul este caracterizat de revelarea avidităţii oamenilor pentru analize alternative ale geopoliticii şi puterii, diferite de cele oferite de obedienta mass media, reamintind cenzura la care a fost supus Chomsky, dar declarând onest că "presiunea asupra mass media are efect", fiindcă dezvoltarea fără precedent a industriei de propagandă, începând cu primul război mondial, a condus la subordonarea acesteia prin reclamă şi concentrarea capitalului, conducând implicit la modelarea aberantă a opiniei publice, prin procesul numit "fabricarea consimţământului".

Nu mai avem foarte multe scuze la dispoziţie, care să ne mai justifice inerţia intelectuală sau incapacitatea de a ne menţine o poziţie verticală, prin informare corectă, fiindcă şansele unei eventuale rezistenţe au crescut simţitor, o dată cu evoluţia internetului şi a comunicaţiilor electronice, dacă vom reuşi să conştientizăm că:

"Reclama publicitară există pentru un scop anume. Acesta este de a transforma oamenii în creaturi, a căror unică grijă în viaţă este să golească cinci cărţi de credit şi să nu acorde atenţie la ceea ce se întâmplă în lume, lăsându-i pe indivizii bogaţi şi puternici să facă ce doresc, fără să intervină cumva."

Chomsky este unul dintre cei ce se opun fervent "războiului global contra drogurilor" al SUA, susţinând că limbajul oficial folosit este unul înşelător, mai ales atunci când se referă la "războiul contra anumitor droguri".

Într-un interviu din 1999, argumenta că atât timp cât plante ca tutunul sunt ignorate complet în declaraţiile guvernamentale, alte plante precum canabisul sunt atacate, fiindcă nu oferă perspectiva unor profituri statale sau corporatiste, întreaga atitudine oficială fiind de fapt o metodă de control a populaţiei sărace.

El afirma, citez:

"Politica internă antidrog a SUA îşi ignoră propriile obiective, iar politicienii sunt perfect conştienţi de acest fapt. Dar dacă nu este vorba de reducerea abuzului de astfel de substanţe, atunci despre ce este vorba ? Reiese cât se poate de clar, atât din acţiunile curente, cât şi din înregistrările istorice, că există tendinţa de a criminaliza anumite substanţe, atunci când pot fi asociate unor aşa-zise clase sociale periculoase, scopul final fiind generarea de tehnici de control social."

În ceea ce priveşte aşa-zisa ucidere a lui Osama Bin Laden,  Chomsky consideră că Statele Unite au acţionat în mod necorespunzător, declarând:

"Ne-am putea întreba cum am fi reacţionat, în cazul în care trupele de comando irakiene ar fi aterizat acasă la George W. Bush, asasinându-l şi aruncându-i trupul în Oceanul Atlantic. Fără dubiu, crimele sale le depăşesc cu mult pe cele ale lui Bin Laden, iar el nu este doar un "suspect", ci fără îndoială este cel care a dat ordinele pentru a comite 'suprema crimă internaţională, ce diferă de celelalte crime de război, doar prin faptul că include în sine acumularea răului în plenitudinea sa' (citând Tribunalul de la Nuremberg), pentru care au fost spânzuraţi criminalii nazişti: sute de mii de morţi, milioane de refugiaţi, distrugerea unei mari părţi a ţării, amarul conflict sectar ce s-a răspândit în tot restul regiunii."

În privinţa lui John F. Kennedy, întotdeauna m-a deranjat contrastul evident dintre iresponsabilitatea confruntării cu Nikita Hruşciov, care a condus la "criza rachetelor cubaneze", din octombrie-noiembrie 1962 şi aura romantică de opozant al războiului din Vietnam.

O dată demontat mitul de pacifist - care se pare că a fost clădit ulterior, pentru a-i consolida imaginea de martir - prin negarea intenţiei sale de a ieşi din Vietnam, actele sale din toamna lui 1962 se prezintă în cu totul altă lumină, ce corespunde unor idei stupide ca doctrina Monroe sau, mai nou, "doctrina distrugerii mutuale asigurate" sau "a interdicţiei nucleare", ce caracterizează mult mai bine hegemonismul tembel american, salvarea întregii lumi datorându-se tăriei de caracter a unui ofiţer sovietic, Vasili Alexandrovici Arhipov, secundul submarinului B-59, care şi-a păstrat cumpătul, deşi erau atacaţi cu grenade antisubmarin lansate de distrugătoarele americane din escadra ce impunea blocada, refuzând să lanseze rachetele nucleare la ordinul comandantului său, căpitanul Valentin Grigorievici Savitsky.

Fără a-şi nega vreodată originile evreieşti, Chomsky nu a ezitat să critice guvernul israelian şi suporterii săi americani, datorită tratamentului inuman aplicat populaţiei palestiniene, argumentând:

"Suporterii Israelului sunt, în realitate, suporterii degenerării sale morale şi, probabil, ai distrugerii sale finale... fiindcă opţiunea Israeliană a expansiunii în detrimentul securităţii, ar putea foarte bine conduce exact la această consecinţă."

Chomsky a fost în dezacord şi cu crearea unui stat exclusiv israelit, spunând:

"Nu cred că statul israelit sau creştin sunt concepte potrivite. La fel de mult aş obiecta şi la transformarea SUA în stat exclusiv creştin."

Poziţia sa fermă şi cinstită nu a scăpat neobservată, desigur.

În data de 16 mai 2010, a fost reţinut de autorităţile israeliene şi i s-a refuzat intrarea în West Bank, via Iordania, purtătorul de cuvânt al guvernului declarând, mincinos, că întreg incidentul s-a datorat unui ofiţer de la frontieră, care şi-a depăşit atribuţiile, în timp ce Noam Chomsky a declarat că oficialul Ministerului de Interne care l-a interogat, primea instrucţiuni direct de la superiorii săi.

"Unica justificare pentru existenţa instituţiilor represive este sărăcia materială şi culturală. Dar, asemenea instituţii, în anumite etape ale istoriei, pot perpetua şi induce atât de multe lipsuri, încât pot ameninţa însăşi supravieţuirea speciei umane."

sursa

Citate...anarhiste

"Proletarians, brutalized by the dogma of work, listen to the voice of these philosophers, which has been concealed from you with jealous care: A citizen who gives his labor for money degrades himself to the rank of slaves." - Lafargue


"Let every dirty, lousy tramp arm himself with a revolver or knife on the steps of the palace of the rich and stab or shoot their owners as they come out. Let us kill them without mercy, and let it be a war of extermination and without pity" - Lucy Parsons


"When I watch news tapes of the Intifada from Palestine, and see the Arab kids throwing stones at Israeli tanks, I always have fun watching for the kids who are lefthanded, because lefthanders have kind of a natural curveball. [...] Incidentally, I also noticed that Arab kids usually throw in a high arc, whereas the Catholic kids in Northern Ireland throw more of a line drive. Either way is all right with me as long as they're accurate. Kids are great" - George Carlin, When Will Jesus Bring the Pork Chops?


"Martin Luther King and most other saints have been able to attain a state of total love which makes them want to save their enemy as well as the oppressed. I think, had King lived, he would have reached a higher stage of humanity, that of the revolutionary. The revolutionary has a passionate love for humanity, and a passionate hatred for his enemy." - Roxanne Dunbar


"There are some others who are scared to death of revolution, scared to death off rebellion. You sticklers for convention, you toadies are all curled up inside your revision shells. At the first whiff of rebellion, you become scared and nervous. A revolutionary is a monkey king whose golden rod is might, whose supernatural powers are far reaching and whose magic is omnipotent [...] We are wielding our golden rods, displaying our supernatural powers and using our magic in order to turn the old world upside down, smash it into pieces, create chaos, and make a tremendous mess - and the bigger the better!" - Red Guards


"Fighting street demonstrations, even wildcat strikes; every extra-institutional political action increases tension. But is the purpose of revolutionaries to lessen tensions? [...] At this rate everything illegal will be a provocation. And we would also say the revolution is, roughly speaking, illegal" - Italian anarchists in defense of the Red Brigades, 1974


"Philosophers have hitherto only interpreted the world in various ways; the point is to change it." - Marx


"Slackers might look like the left-behinds of society, but they are actually one step ahead, rejecting most of society and the social hierarchy before it rejects them. The dictionary defines slackers as people who evade duties and responsibilities. A more modern notion would be people who are ultimately being responsible to themselves and not wasting their time in a realm of activity that has nothing to do with who they are or what they might be ultimately striving for." - Richard Linklater

Londra, fata cu reactiunea: Daţi afară din locuinţele de stat

Reacţia autorităţilor britanice a fost cumplită pentru cei vinovaţi, în majoritate cetăţeni englezi de culoare şi aflaţi sub limita sărăciei. Guvernul a decis ca toate familiile care au avut vreun membru implicat în evenimentele sângeroase şi care locuiau în locuinţe de stat să fie evacuate. Adică toată familia a plătit pentru că un fiu, frate sau nepot a participat la jafurile şi distrugerile respective. Intervenţia Guvernului a fost pozitivă oprind barbariile, reţinându-i şi arestându-i pe cei implicaţi, însă pedepsirea unor familii întregi este considerată de opinia publică londoneză ca fiind o măsură exagerat de dură. „Nu poţi să dai afară din casele de la stat familii întregi pentru că la acea adresă locuieşte şi câte o persoană implicată în cele întâmplate. Această decizie va face lucrurile să se înrăutăţească, nu rezolvă problema acelor oameni nici măcar pentru moment”, explică Mihaela Elisabeta, o altă româncă având mulţi ani de domiciliu la Londra.

Un alt aspect comentat pe toate feţele de o parte a populaţiei renumitei metropole engleze este legat de faptul că Marea Britanie este, ca orice ţară mare, capabilă de a-şi rezolva singură problemele, fără a fi nevoie de intervenţii din afară, aşa cum se întâmplă în cazurile altor ţări. Se comentează, spre exemplu, că dacă în ţările din Africa – Libia de pildă – sau Iran s-ar fi derulat asemenea evenimente de genul oameilor daţi afară din case, imediat ar fi intervenit Barack Obama şi David Cameron şi ar fi reclamat la ONU abuzurile autorităţilor autohtone faţă de propriul lor popor.  „Dacă preşedintele Iranului ar fi dat oamenii afară din casă, toată opinia publică mondială s-ar fi inflamat. În Anglia însă nu poate exista aşa ceva! Aici englezii au furat pentru bani de mâncare. Acei tineri nu sunt ascultaţi de nimeni, viitorul lor este în ceaţă şi au tras un semnal de alarmă. Din păcate, acum suferă alte sute şi mii de oameni nevinovaţi”, afirmă românca. 

"Manifestările violente au apărut pe fondul lipsurilor cu care se confruntă englezii, în special tinerii, deoarece mulţi dintre ei nu au efectiv din ce trăi de azi pe mâine. A fost vorba despre o reacţie contra Guvernului Cameron, dacă vreţi, pentru că s-a dovedit incapabil până acum să rezolve cele mai acute probleme ale oamenilor, într-o ţară în care inflaţia a scăpat de sub control”.

Pe de altă parte, autorităţile britanice încearcă să abată atenţia opiniei publice de la adevăratul şi fundamentalul motiv al violenţelor înregistrate săptămâna trecută, la Londra, Manchester, Birmingham şi în alte oraşe. „Nimeni nu este de acord cu barbariile, cu jafurile, incendierile şi distrugerile generale care au avut loc, acestea sunt de condamnat. Motivul fundamental al manifestărilor violente nu a fost nici uciderea acelui tată cu patru copii din zona Tottenham, nici că tinerii mascaţi au furat televizoare şi jocuri video pentru a se distra. Motivul este acela că tinerii au jefuit, au furat şi au bătut pe oricine le-a stat în cale, pentru că nu au ce să mănânce, asta-i realitatea crudă.

Nici vorbă de faptul că au furat televizoare şi jocuri pentru a se distra, aşa cum au încercat autorităţile să sugereze. În realitate, aceşti tineri englezi nu sunt băgaţi în seamă de nimeni, iar atunci s-au gândit că este cel mai bun prilej pentru a atrage atenţia asupra situaţiei dramatice cu care se confruntă de ani buni, repectiv cu lipsa locurilor de muncă şi a unei perspective. Ei nu au jefuit magazinele decât în scopul de a vinde ce au furat şi a-şi cumpăra astfel mâncare”, a mai explicat Andrei. 

sursa