Pentru SUA, Romania e un Iran mai mic

Situatia de acum din Romania este similara oarecum celei din Iran e acum 33 ani.
In Romania, au inceput sa se acumuleze tensiuni sociale fata de politica gaunoasa a USA...care nu foloseste nimanui, nici macar siesi! 
Sint 33 ani de cind americanii nu mai au ce sa caute in Iran si de cind aceasta tara le-a intors spatele datorita politicii lor agresive. De 33 de ani nu Iranul ameninta omenirea ci USA si prietenii lor din Israel isi incoarda muschii spre Iran. 
Datorita politicii lor idioate Islamul a devenit politica de stat acolo. Daca alta ar fi fost politica altul ar fi fost Iranul azi. Facind o paralela vedem cu ochii nostri ce fac americanii cu Romania care este un partener strategic dar pe care il trateaza ca pe o tara de mina 4-a (bananiera). 

Probabil ca si in Romania ca si in Iran si alte tari vor aparea miscari nationaliste care nu vor mai dori sa auda de americani in vecii vecilor! Oare chiar asta isi doresc?

Rusii

Cum se joaca tinerii prin Rusia. No comment...:)

In sistemul bancar mondial, pestele de la cap se impute

Bataia de joc a celor ce conduc cele mai mari institutii financiare mondiale, nu cunoste limite.

Iata o mostra: inspectorul general al FED (banca centrala a SUA), , in cadrul unei audieri in Senatul SUA, se prezinta penibil, intocmai ca un elev prins de profesor cu mata in sac, balbaindu-se la tabla. Demersul onest al senatorului , care nu se lasa amagit cu vorbe mestesugite ale madamei si vrea sa afle adevarul, adica unde au disparut 9 trilioane de dolari (9.000.000.000.000 $), ne pune in lumina mizeria de sub presul Federal Reserve.

Aviz amatorilor, FED- banca centrala a SUA nu este banca de stat, ci privata. A nu se confunda cu Trezoreria SUA, care este sub controlul guvernului, Trezorerie care ia imprumut dolarii emisi de FED cu dobanda, in schimbul bondurilor (obligatiunilor) guvernamentale. Cu alte cuvinte, dolarii nu sunt emisi de statul american, ci de o banca privata, si reprezinta o datorie, adica datoria statului american fata de FED. Acesti doalri sunt restituiti cu dobanda inapoi catre FED.

Este o audiere de dupa inceputul crizei subprime, din 2008, dar isi pastreaza actualitatea.

Ilegalitatile de la ING Romania

De urmarit interviul acordat de Florin Citu, fost trezorier sef la ING, lui Soviani.
A nu se intelege ca ii tin apararea lui Citu, care, asa cum si recunoaste , a participat la practici imorale din interiorul sistemului bancar, si care tipa acum ca din gura de sarpe deoarece soarta procesului declansat de ING impotriva sa a luat-o pe o turnura nefavorabila.



Il postez doar pentru informarea naivilor care mai cred in vreo bruma de buna-credinta a bancilor, si pentru ca   in premieră un fost bancher a vorbit despre aspecte necunoscute publicului larg, cum ar fi de exemplu modul în care o bancă plăteşte bonusurile (prin off-shore), cum o bancă poate funcţiona fără trezorier şi alte chestiuni care nu apar extrem în dezbaterea publică.

”ING Bank face o chestie murdara. Bonusurile pe care le acorda aceasta institutie sunt trecute printr-un off-shore din New Jersey pentru a nu plati taxe. Acum sunt in situatia in care ING Bank imi spune ca nu ei imi platesc bonusul si ca trebuie sa ma duc sa ma judec cu firma respectiva”, a povestit fostul economist sef al bancii.

De fapt acesti baieti sunt doar o adunatura de interlopi cu gulere albe.
Ma amuza naivitatea teatrala a lui Citu, care acum ne spune ca nu se astepta la intrarea in sistem sa descopere ca banca il va zdrobi fara mila si cu orice mijloace, in caz de conflict, si ca lupta intre el si banca va fi inegala.
Poate acum intelege si el situatia dramatica a zecilor de mii de romani care au fost lasati de izbeliste desi au fost furati de banci, si carora inclusiv Parlamentul si Guvernul roman le-a intors spatele (la presiunea FMI)  nevand curajul sa impuna o lege de minima protectie a consumatorilor de credite.

”Au trecut 18 luni de cand am fost demis din ING. La momentul respectiv nu am spus nimic pentru ca am crezut ca am in fata un partener care lupta legal. Nu a fost asa. In emisiunea lui Radu Soviani am expus o parte din ilegalitati. Altele sunt pe masa procurorilor sub forma de plangeri penale. Altele sunt pe masa celor care sunt responsabili cu reglementarea sistemului financiar bancar din Olanda”, scrie Florin Citu


Si ar mai fi de mentionat ceva important: cand ajungi in pozitii de top in aceste institutii, cum a fost cazul lui Citu, ai libertatea de a parasi pozitia sau de a continua jocul tenebros, un joc in care ai o libertate mult mai mare de actiune decat cei de "jos".  Jonglezi cu sume imense ca si cum te-ai juca cu maruntisul din buzunar, si pe deasupra nu ai vreun organ de control in mod real care sa iti impuna restrictii prea multe.
Ei, insa, in marea majoritate, dintr-un ego nemasurat si lacomie, nu refuza niciodata, se aventureaza in jocul asta, nu au remuscari privind efectele indirecte macro-economice ale actiunilor lor asupra unor mase largi de oameni. 
Cred ca este un nivel, un statut la care ai acces, unde individul alege, nu mai poti da vina pe sistem (nu acelasi lucru se poate spune despre cei care se afla jos, la baza piramidei sociale; au toate scuzele din lume, caci sansele lor sunt infime, si practic sunt fortati sa joace si "incorect" pentru a supravietui). 
Iar cand li se infunda, pozeaza in victime, dar uita sa ne spuna ca inainte, cand erau protejati de sistem, se simteau intangibili.

Vizionare placuta :)

Boicotul referendumului si Kafka

Cei care au boicotat referendumul verifică acum prezenţa!

Kafka ar fi invidios pe situaţia în care se află acum România, căci faimoasa sa literatură a absurdului pare acum un joc cât se poate de logic! Să-i vezi pe oamenii lui Băsescu (judecători ai CCR, procurori, politicieni, ziarişti) cum se dau de ceasul morţii pentru a verifica prezenţa la vot, după ce au făcut tot posibilul ca electoratul s

ă stea acasă – iată imaginea coşmarului pe care-l trăim acum cu toţii.

Simpla reamintire a evenimentelor este cât se poate de edificatoare: Traian Băsescu a declarat că nu vrea să se întoarcă la Cotroceni la masa verde, a plusat apoi şi a spus că numai un preşedinte laş ar cere susţinătorilor să stea acasă, „ameninţînd” chiar PDL că va intra în conflict cu el dacă vor cere oamenilor să nu se prezinte la urne şi, în final, apoteotic, apelurile sale disperate ca electoratul să stea acasă!

O astfel de situaţie, cunoscută de toată lumea, ar trebui să-i descalifice pe toţi cei care au făcut din minciună şi dezinformare o strategie electorală. Mai mult, ei ar trebui să se ascundă în gaură de şarpe pentru o lungă perioadă de timp şi să scoată din propriul vocabular cuvintele onoare, demnitate, respect, cinste!

Ce vedem, în schimb? Tocmai aceia care au cerut oamenilor să stea acasă au pus în mişcare un aparat întreg care să-i verifice pe cei care şi-au exercitat dreptul legal de de a vota după propriile lor convingeri! La ordinul procurorului general şi al şefului DNA, adică al acelora care aşteaptă cu sufletul la gură ca Băsescu să revină la Cotroceni pentru a le mai da un mandat, au trimis pe teren procurorii pentru a-i lua la întrebări pe votanţi!

La fel şi reprezentanţii Preşedinţiei şi ai PDL din Curtea Constituţională, care nu vor în ruptul capului să iasă din paradigma lui Băsescu, în loc să-şi respecte obligaţiile legale şi propriile decizii, prin care au impus pragul electoral tocmai pentru a stimula participarea masivă a oamenilor la vot, trimit acum „erate” şi adrese prin care-şi contrazic hotărârile date anterior, în dorinţa de a arăta tuturor că voturile exercitate nu mai contează, ci doar numărul celor care au stat acasă!

Haita autosuspendaţilor de la vot apare, de asemenea, pe toate posturile TV, cântând aceeaşi arie dogită, emisă de PDL şi de cetăţeanul din garaj, într-un cor al imposturii pe care lumea nu l-a mai cunoscut de cînd omul s-a ridicat în două picioare! Ziariştii-ţuţeri de pe la reviste, televiziuni şi ziare amanetate cu mult timp înainte de acest referendum, precum şi politicienii cei mai veroşi, pe care oamenii i-au pus de mult într-un insectar al ruşinii, îşi dau mâna în fiecare seară pentru a întreţine acest scandal ce ne mistuieşe tuturor liniştea, susţinînd că votul, din moment ce este împotriva lor, nu mai are nici o importanţă!

Atâta vreme cât procurorii au în sertare listele cu cei care au votat şi, pe toate căile, se sugerează că prezenţa la urne a devenit aproape o infracţiune, putem deja să stingem flacăra democraţiei! 

Daca votul ar conta, s-ar interzice prin lege.

Emisarul Licuriciului cel Mare, Lumina de la Apus, Steaua Calauzitoare, Pavaza Democratiei, Alfa si Omega Statului de Drept, Adevarul Suprem al Pietei Libere, Mama Omida si Dumnezeu pe Pamant, adica SUA, considera ca daca poporul roman a votat e fix un cacat. Asta nu are legitimitate, dom'le. Ca asa a hotarat Licuriciul. 

Sincer, URSS cred ca erau mai cinstiti, aia macar actionau "pe fata", dar ne dadeau ceva in schimb: aveam produse de larg consum ff ieftine sau gratis, pe cand Licuriciul ne "suge " de resurse, ne iau perlele economiei pe gratis, ca sa ne "salveze" economia , sa le "maximizeze" profitul ( caci decat cu profit mic dar la stat, deci al romanilor, mai bine cu profit mare dar ale Licuriciului, adica pt noi canci), asa ca acum platim gazul, energia electrica si mancarea de ne iese pe nas. Cu toata dezaprobarea unora, eu am ajuns sa ii prefer pe rusi. Am zis-o !

"Philip Gordon a fost de acord că referendumul din 29 iulie are o ”legitimitate îndoielnică” și l-a asigurat pe Traian Băsescu de întregul sprijin al Statelor Unite pentru respectarea ”legii, a democrației și instituțiilor independente din România”.

Sursele diplomatice de la București au afirmat că întâlnirea a fost „cordială”, departe de cea tipică unei misiuni de informare , așa cum era anunțată vizita emisarului american."

sursa

"Revolutionarii" din Siria erau mercenari si ...locuiau in Londra

Datorita faptului ca regimul Assad din Siria a avut sprijin din partea Iranului, si nu s-a prabusit imediat  in fata mercenarilor inarmati pana in dinti cu tancuri si rachete sol-aer si sustinuti de SUA si NATO, incep sa iasa la iveala tot mai multe aspecte despre adevarata "revolta populara" din Siria. Opinia publica internationala ia la cunostinta, cam tarziu , dar tot e ceva, despre modul de operare al "rebelilor", in fapt mercenari avand salariile platite de dictaturile obediente SUA" : Arabia Saudita, Qatar, Bahrein . 

Apropos de Bahrein, Qatar, etc, ati vazut cumva sa ciripeasca vreun mare ziar sau televiziune pline de deontologie din Vestul democratic despre revoltele masive impotriva dictaturilor din aceste tari? Eu nu am vazut. 

Tocmai de aceea, priviti de exemplu cum arata un protest din Bahrein de ex, despre care nici un ziar occidental nu zice nimic:

Dar sa revenim. Iata doua filmari care arata violenta extrema a "rebelilor" asupra civillor in orasele ocupate temporar. Oameni omorati fara nici o ezitare, carora li se taie gatul sau sunt aruncati de pe cladiri inalte, in mod demonstrativ, in fata multimii ingrozite, care urla intr-un amestec de frica si ura (frica in fata noilor stapani criminali, ura dirijata la comanda fata de de fostii colaboratori ai regimului).

Celor mai pudici nu le recomand vizonarea. Din pacate, cam asa isi impun invingatorii "democratia" chiar si in secolul 21. Imaginile cu prizonierii aruncati de pe cladire in uralele multimii speriate imi aduc aminte de filmul Apocalypto, cu ritualurile uciderilor in masa. Practic acelasi lucru se intampla si acum, la doi pasi de noi.






Un amanunt interesant este ca "rebelii" din Siria, in fapt mercenarii platiti, sunt in majoritate straini de aceasta tara, in majoritate vorbesc engleza, ba mai mult, au accent londonez. Ceea ce ne duce cu gandul la racolarea de imigranti arabi rezidenti ai Londrei sau Marii Britanii, si platiti gras pentru a face "revolutia". Si acest lucru il dezvaluie chiar cetateni britanici, cum este cazul fotografului britanic ce isi spune povestea capturarii sale si a inca unui coleg olandez de catre "rebelii" mercenari. (ms pai mei pt link)

Acelasi lucru s-a intamplat si in Libia, aceeasi "rebeli" Al-Qaida, in fapt mercenari pregatiti de NATO. 

De cealalata parte, un inalt oficial iranian a vizitat Siria pentru a reasigura regimul lui Assad de sprijinul neconditionat al Iranului.

Iran has been trying to guarantee the survival of Mr Assad, who serves as Tehran’s only reliable ally in the Middle East, by supplying Syria’sregime with funds, weaponry and expert personnel to aid the campaign against rebels.

Saeed Jalili, the secretary of Iran’s Supreme National Security Council, came to Damascus as a visible symbol of that support.

“Iran will never allow the resistance axis – of which Syria is an essential pillar – to break,”

In concluzie, Siria este in aceasta perioada teatrul unei lupte pe viata si pe moarte intre, pe de o parte, SUA, Israel, NATO si regimurile dictatoriale obediente din Orientul Mijlociu, o forta asadar coplesitoare, simbolizand tavalugul globalist international, al Noii Ordini Mondiale, iar pe de cealalta parte, fostul regim sirian, sustinut, de nevoie, de Iran.

Prin caderea regimului sirian,  fortele occidentale urmaresc sa incercuiasca complet Iranul din toate partile, pentru a-si maximiza blocada asupra acestei tari si a o ingenunchea.
De referinta, iata bazele militare ale SUA si NATO in prezent, din jurul Iranului, fara a mai socoti fortele masate in Golful Aden (portavioane, etc)

Din pacate, victimele sunt in primul rand oamenii normali, obisnuiti, locuitori pasnici ai acestei tari, care fie sunt prinsi la mijloc, ori ucisi de "rebeli , dupa cum ati vazut, ori apuca drumul bejeniei. totul din cauza unor pishopati orbiti de putere dornici sa vada crime in masa realizate ritualic, pentru a-si satisface setea de sange .

O alta crima in masa ritualica, langa Alep- Siria : armata guvernului descopera o groapa comuna cu 20 de cadavre arse si mutilate (avand fetele smulse) de catre "rebeli".

Si altele....

The rebels of FSA distributed this photo today, threatening the people of Aleppo to have the same fate of this pro-government man..

This is the democracy and the freedom they want for Syria..You won't see this photo on MAINSTREAM MEDIA

 — 

Ca tot vei vorba de Iran (aliatul Siriei), iata si o comparatie intre istoria raboaielor declansate de cele doua tari: USA si NATO:

Ce ziceti? Care tara e mai agresiva?

Erik Satie

Erik Satie

Obey your master. Your life burns faster.

Scrisoare catre Europa

Îţi scriu în timp ce trag cu ochiul la ceaunul în care se pritoceşte mămăliga, ştii tu, mâncarea despre care încă continui să crezi că explodează doar în cerul gurii la români.

Uite, am stat aici, la Porţile Orientului, cuminţi şi adesea resemnaţi îndurând zeflemeaua occidentală după ce, câteva secole, din bordeiele noastre, am fost pavăza liniştii tale şi a răgazului de a-ţi edifica magnificele catedrale şi toată civilizaţia de care eşti atât de mândră la fel ca şi noi. Poate nu ştii, dar, la asediul Vienei, un domnitor valah a tras în zidurile cetăţii cu ghiulele din bălegar şi pământ pentru ca tu, rujată, fardată, îmbătată de efluviile parfumurilor Dior, să nu porţi, astăzi, pe faţă, vălul islamic împotriva căruia ai şi instrumentat legi.

Din păcate, constat că, astăzi, un altfel de văl, ţesut din aroganţa bogatului, din prea multă suficienţă şi din sictirul aferent, e pe cale să-ţi întunece dreapta judecată şi minţile.
Să mă explic. În ultimii 22 de ani, abia ieşiţi cu mari sacrificii din noaptea comunizării pentru care, amnezică fiind, nu-ţi găseşti nicio vină, am fost deplin conştienţi de condiţia de marginali, de periferici ai spaţiului decretat cu multă emfază şi vădită ipocrizie, comunitar.
Am încercat cu onestitate şi cu rezultate notabile să micşorăm, să recuperăm cât se poate de mult handicapul istoric ce separa lumile noastre, adesea invocat la mesele rotunde sau pătrate la care am stat împreună.
Mai mult, ne-am sulemenit, ne-am spălat pe dinţi, pe picioare, ne-am schimbat şosetele, opincile cu încălţări domneşti, în fine, ne-am mutat din mahalaua care îţi oripila nările mai către centru. Am adaptat apoi instituţiile statului, cu mult sârg şi convingere, la normele şi legile inspirate de exerciţiul îndelung al tradiţiei tale democratice.

Aşa cum ne-ai spus, am crezut în virtuţile pieţei, în cât de imbatabilă este, cum reglează ea fluxurile şi refluxurile capitalismului contemporan ca un panaceu universal pentru a constata, într-un târziu, că a fost o iluzie.
Sub paravanul, sub stindardul „drepturilor depline” şi al tăvălugului implacabil al globalizării, chiar am devenit o astfel de piaţă invadată, mai ales, de ciurucuri sclipitoare demne de lumea a treia, într-un sistem semicolonial atât de drag ţie.
Rău inspiraţi de teoreticienii liberalismului excesiv, bun atâta vreme cât nu dă cu capul de colţuroasele realităţi sociale, am fost la un pas să cădem în capcana statului minimal şi a rolului său decorativ, degrevat de îndatori şi obligaţii, până ce buzunarele şi minţile a milioane de oameni au înţeles că, de fapt, şi jaful poate fi frumos ambalat în eufemisme.
La îndemnul şi sub presiunea intereselor tale economico-financiare, am înstrăinat avuţii ale solului şi subsolului pe nimic, am pus la bătaie tot sectorul bancar, capacităţi productive, mână de lucru ieftină şi calificată, minţi strălucite în folosul bunăstării şi prosperităţii tale.
Am făcut toate acestea pentru a întreţine un vis, pentru a ţine în viaţă zestrea de speranţă în tine ce părea neştirbită, imbatabilă, fără a căpăta, în schimb, de la tine, măcar un pic de respect, dragă Europa. Aşa am crezut că e modul firesc de a ne pune pe picior de egalitate, stând umăr la umăr, cu obligaţii şi drepturi depline, în poza de familie cu care, mult timp, ne-am mândrit.
O poză care se dovedeşte astăzi a fi fost făcută doar de ochii lumii, din ce în ce mai ştearsă, mai decolorată, aproape un bluf.

În tot acest timp, stând nemişcaţi în secvenţa de grup, impresionaţi de statura anturajului, am tăcut.
N-am comentat niciodată lăcomia bancherilor tăi, încurajată, întreţinută de tine.
Am trecut cu vederea, ca pe un fapt de la sine înţeles, ambiţiile hegemoniste transferate din plan militar în cel economic.
Ne-am văzut de treabă. Am avut ceea ce se cheamă obraz. Nu înseamnă că nu le vedem, dragă Europa.

Numai că, în faţa acestei atitudini, tare mă tem, dragă Europa, că ai luat bunul-simţ şi delicateţea discreţiei noastre drept slăbiciuni numai bune de speculat şi de exploatat.
Pentru că iată următorul exemplu: un popor, poporul român, a făcut în urmă cu opt ani, fie din nebăgare de seamă, fie dintr-un viciu, dintr-o rătăcire de moment a discernământului ori din motive care nici nu mai contează, o alegere cât se poate de proastă, cât se poate de rea.
A dat puterea supremă în stat pe mâna unui nevolnic cum zicea Stefan Zweig, pe mâna unui rebut uman cum găseşti chiar şi pe cuprinsul ţinuturilor tale, tarat de grave şi nevindecabile tulburări de caracter şi comportament, probate din plin în toţi aceşti ani. Acest personaj grobian, înzestrat cu toate ingredientele şi tertipurile farsorului, strecurat insidios în politică direct din nomenclatura p.c.r., cu antecedente probat securiste, penal cât cuprinde, a făcut din şmecheria marinărească, din escrocheria cu program şi metodă, singura sa virtute iar din viaţa românilor, un calvar.
Lacom, însetat de putere şi avantajele ei cu orice chip, om al gâlcevei şi al scandalului continuu, practicant abil al vendetei politice şi al diversiunii, rămas cu năravul ascultării telefoanelor şi al dosarelor scoase din mâneca moale, supusă a justiţiei, şi-a subordonat toate instituţiile de forţă ale statului în beneficiu personal. Asta în vreme ce acolo, la Bruxelles, pentru că practica mersul biped, pentru că se învârtea în cerc fără rost şi fără interlocutori, putea să ţi se pară, dragă Europa, un mieluşel rătăcit şi nevinovat, cu ceva faţă umană. Ştiu, te-ai lăsat păcălită numai pentru că simpla lui prezenţă şi-atât dădea bine la bilanţul socotelilor partizane.
Dar aici, în ţara reală cu oameni reali în carne şi oase, sacrificiile, efectele austerităţii impuse dictatorial n-au avut rezultate benefice decât în conturile îngrăşate în vreme de criză ale camarilei şi sicofanţilor partenerului tău, nu-i aşa?, tocmai bun să întărească, aritmetic, rândurile „popularilor”.

Cu vălul acela tot mai vizibil pe ochi şi cu vata înfundată în urechi, n-ai scos o vorbă, n-ai avut nicio tresărire, nicio reacţie de împotrivire faţă de atitudinea de satrap, faţă de derapajele evidente şi grave de la normele statului de drept ale numitului Băsescu (inclusiv atacuri furibunde şi ameninţări făţişe la adresa libertăţilor presei). Sunt voci care spun că, dimpotrivă, te-a amuzat copios spectacolul unei ţări reduse tacit şi premeditat la condiţia de cobai. Abia când românii s-au trezit ca după un somn lung, hotărâţi să-şi schimbe preşedintele şi destinul, abia când au vrut să-şi recapete statura, onoarea, libertatea şi demnitatea, ai găsit cu cale să te agiţi, să te arăţi îngrijorată, să sari în sus ca arsă.

Ai fost, aşa cum spune o zicală românească, pentru unii mumă iar pentru alţii ciumă! De ce? Şi de ce în faţa boicotului preşedintelui suspendat şi a apelului la absenteism, el însuşi o faptă penală, ai tăcut mâlc făcându-te că plouă în vreme de secetă? Te întreb Europa, de ce?

Cetăţenii mei au votat, mulţi, foarte mulţi. Şi-au luat porţia de revanşă pentru rătăcirea de acum opt ani. Şi-au răzbunat umilinţele. Îngenuncheaţi mai ieri, astăzi s-au ridicat în picioare. Războiul cifrelor şi al procentelor, disputa dintre birocraţie şi realitatea statistică a electoratului sunt ale noastre. Stai, te rog, departe de ele. Încetează ingerinţa, imixtiunile în vieţile noastre. Renunţă la atitudinea de Mare Poartă obişnuită să-şi cheme supuşii la ordin pentru a le cere socoteală. Ajunge! Destul! Deja, cum se spune la noi, ai sărit calul!

Îţi spun cu sinceritate: decât să te transformi într-o intrigantă din speţa, din corul câtorva români care şi-au pierdut busola pe bani publici denigrându-şi ţara, mult mai profitabil ar fi să te priveşti în oglindă cu luciditate. Ai vedea cât de speriată, cât de buimacă, indecisă şi incapabilă eşti să găseşti soluţii şi să iei hotărâri ca răspuns la criza globală. Aceea este adevărata miză, nu grija făţarnică pentru starea şi nivelul democraţiei din România.

Nu vreau să mă gândesc pe tema eventualei tale susţineri pentru un preşedinte ilegitim, validat doar de numărul morţilor din listele electorale şi de absenţii de la urne. Nu văd ce interese ar putea să te anime mai presus de evidenţa celor 8,5 milioane de voturi (88% pentru demitere, 12% pentru contra!). Iar dacă pentru tine laşitatea e mai presus de onoare, dacă voinţa a 8,5 milioane de cetăţeni români, liberi şi cu mintea la ei, nu va conta pentru tine, înseamnă că grecii au toate motivele din lume să-ţi ceară bani grei, măcar pentru a te (re)familiariza cu preceptele logicii lui Demostene şi Aristotel.

Mă opresc. Nu ştiu dacă ai înţeles mare lucru. M-am luat cu vorba şi uite că mămăliga, sub presiune, e gata-gata să explodeze pe foc.

La revedere, înainte de a spune „adio”!

În numele a 8,5 milioane de votanţi,

Ioan Vistea